Ce inceput bun! Adaugam o privire languroasa, o suvita intoarsa pe deget, un zambet suav, un numar de telefon, o cafea, un film, o plimbare, cu sau fara masina dupa caz, un sarut, o partida de sex, doua, trei, o luna, doua, trei...Rezultatul? O relatie, un cuplu. Care poate sau nu sa tina, dar in care ai investit, daca nu altceva, cel putin timp.
Dar cum e cand ai toate ingredientele unei relatii, puse la un loc, nu mai e cazul sa faci impresie buna, deja te cunoaste, cu totul si nu exagerez cand spun asta, dar nu se intampla?
Imi placi. Nu! Chiar tin la tine. Nu! Cred ca te iubesc! Doar ca nu prea stiu cum...Nu te iubesc tot timpul. Te iubesc cand vreau eu. Te iubesc cand imi placi. Si-mi placi des.
Imi place ca nu-mi spui niciodata pe nume, mereu ma alinti, chiar si cand ma prezinti cuiva. Imi place ca ma lasi sa cred ca te influentez usor. Imi place cand zambesti intr-un anumit fel. Imi place sa te aud cantand. Imi place cand imi asculti toate aberatiile. Imi plac lectiile de etica si morala. Imi plac ochii tai aproape negri, desi in mod normal ii prefer verzi sau albastri. Imi place cand ma tii in brate. Imi place cand iti ingropi nasul in parul meu. Imi place cand te uiti intr-un fel la mine. Mi-a placut sa te sarut. Imi place chiar si cand ma refuzi, desi stiu ca ti-e greu. Imi place la tine in brate, simt ca e locul meu acolo si nu ar mai trebui sa plec niciodata.
Dar cateodata nu-mi placi deloc si nici nu te pot iubi cand nu-mi placi.
Ai reusit ieri sa ma faci sa te vreau al meu si sa nu te mai vreau deloc. Bravo!
Ce-ti place cand te tin asa in brate!
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu
Te ascult...